Schimbul reciproc de cunoștinţe între statele membre

iriscare bucuresti_2Asigurarea unui înalt nivel de protecţie împotriva riscului de îmbolnăvire și de dependenţă pentru cetăţeni constituie un obiectiv crucial al statelor membre și al Uniunii Europene. Capacitatea societăţilor noastre de a furniza servicii de îngrijire pe termen lung de bună calitate pentru toţi cei care au nevoie de ele trebuie asigurată și menţinută. În Europa s-a dezvoltat o mare varietate de abordări în ceea ce privește asigurarea îngrijirii pe termen lung. Ca urmare, există o bogăţie de experienţe și idei la care să se poate recurge pe măsură ce statele membre caută să își modernizeze, să își extindă și să își îmbunătăţească serviciile, ca răspuns la îmbătrânirea demografică și la alte provocări. Faptul că statele membre au convenit obiective comune la nivel european, în cadrul metodei deschise de coordonare în domeniul incluziunii sociale și protecţiei sociale, este foarte încurajator. Dispoziţia privind accesul universal la o îngrijire pe termen lung convenabilă, de înaltă calitate, a devenit astfel un obiectiv-cheie și Comisia Europeană conlucrează cu statele membre pentru a le ajuta la realizarea acestui angajament. Uniunea Europeană oferă, de asemenea, sprijin pentru schimbul reciproc de cunoștinţe între statele membre confruntate cu provocări similare. Acest lucru oferă autorităţilor naţionale posibilitatea de a învăţa una de la cealaltă, prin identificarea aspectelor pozitive din experienţa dobândită și prin elaborarea de bune practici. Valoarea adăugată realizată prin această abordare este amplu ilustrată în prezenta broșură, care a fost elaborată având în vedere un număr mare de cetăţeni, precum și alte părţi interesate. Aceasta sintetizează concluziile unui raport privind multiplele provocări în acordarea îngrijirii pe termen lung în cadrul Uniunii și relevă o serie de lecţii politice importante pe care statele membre le-au învăţat din proprie experienţă. Evident, accesul la îngrijire nu ar trebui să devină din ce în ce mai dependent de capacitatea individuală de a plăti. Pentru a evita un asemenea scenariu, ar putea fi nevoie să se găsească o combinaţie durabilă între finanţarea publică și cea privată. Între timp, o valorizare mai bună a banilor și continuitatea în îngrijire pot fi realizate printr-o coordonare atentă a serviciilor sociale și medicale. În mod semnificativ, un acces mai amplu și o capacitate mai mare pot fi obţinute fără sacrificarea autonomiei cetăţenilor sau a demnităţii lor, acordându-se prioritate dezvoltării îngrijirii la domiciliu și în comunitate faţă de îngrijirea în instituţii rezidenţiale. Realizarea unei îngrijiri de calitate superioară pe care și-a propus-o ca obiectiv UE ar putea cere un sprijin sporit pentru îngrijitorii informali și îmbunătăţiri în ceea ce privește recrutarea și condiţiile de muncă ale personalului din domeniul îngrijirii.

tesmedia_iriscare2

Comentarii prin Facebook

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *