Cum devii cine vrei să fii

 Când il vezi pe Andrei pe scenă… îți dorești să ai posibilitatea să te întoci în timp și să-ți retrăiești copilăria cu pasiunea lui. Îi simți talentul de cum îl vezi iar când incepi să-l asculți te cuprind emoții nebănuite.andreas - andrei gabriel gheorghe

L-am văzut prima data dansând și așa mi-a rămas în minte, ca dansator. Cu o grație desăvârșită. Și nu am mai știut nimic de el până în clipa în care l-am recunoscut la NextStar. L-am ascultat cântând, i-am ascultat povestea și am simțit că poate fi un model pentru toți cei ce-și doresc, pentru cei care au talent dar nu știu de unde ar putea începe. Cred, de asemenea, că poate fi un exemplu și pentru cei mari. Un exemplu de muncă, de perseverență, de pasiune în tot ce face.

I-am cerut permisiunea acestui interviu și mi-a răspuns cu atitudinea unui om mare, împlinit. Am înțeles atunci când i-am citit biografia. Câteva zeci de premii la doar 10 ani și nenumărate apariții Tv. Cineva poate să creadă că a avut noroc. Eu cred că nu este suficient și, categoric, pun pe seama talentului, a muncii susținute, a perseverenței.

Reporter: Andrei, care este prima ta amintire legată de talentul tău muzical?

andreas - andrei gabriel gheorgheAndreas: O întâmplare hazlie: am participat la o emisiune la TVRM cu prima mea melodie “Scrisoare către Moș Crăciun” și aveam o coregrafie în care la un moment dat trebuia să ies din scenă și să revin îmbrăcat în stil rock. Cei de acolo au crezut, din cauza vârstei (6 ani), că m-am speriat de camere și că am fugit de pe scenă. A fost o adevarată surprizăa pentru ei când au văzut că de fapt așa era coregrafia. A fost foarte amuzant!

Reporter: Tu ai fost cel care a dorit să meargă mai departe, sau părinții tăi?

Andreas: Eu. Îmi place muzica foarte mult și îmi doresc să reușesc să ajung un mare artist.

Reporter: Cât de mult muncești? Cât timp aloci muzicii?

Andreas: Zilnic mă pregătesc. Exercitii de respirație, vocalize, repet piesele sau învăț altele noi și tot asa. Exercițiile de respirație și vocalizele durează cam o oră și jumătate, chiar două ore uneori.

Reporter: Care este numele tău? Și cum a apărut numele de scenă “Andreas”?andreas - andrei gabriel gheorghe

Andreas: Numele meu este Gheorghe Andrei-Gabriel. “Andreas” l-am ales într-o seară când mă tot gândeam ce nume de scenă mi-ar plăcea să am. M-am gandit ca toti artistii au câte un nume de scenă și am hotărât să-mi aleg și eu unul. Am  ales “Andreas” pentru că este traducerea numelui meu Andrei în limba greacă și înseamnă curaj, bărbăție.

Reporter: Cum ești privit la școală? De colegi, de profesori? Ai timp suficient și pentru lecții?

Andreas: Depinde de fiecare. Unii colegi mă privesc cu admirație, nu cred că sunt mulți cei care mă invidiază. Profesorii mă apreciază pentru talentul meu. Încerc să împact și școala și muzica și mă străduiesc să îmi fac lecțiile la timp. Dar îmi place și asta îmi face munca mai ușoară, chiar dacă necesită mult effort susținut.

Reporter: Au fost suficiente resurse financiare sau părinții au făcut și eforturi pentru a susține activitatea ta?

Andreas: Parinții mei au făcut și fac întotdeauna tot ce le stă în putere să mă susțină, însă resursele financiare nu au fost suficiente întotdeauna. Am fost nevoit chiar să renunț la orele de canto o perioadaă  Am renuntat să particip și la festivaluri tocmai din cauza că nu aveam banii necesari pentru taxe, transport și cazare. Nu pot merge decât la cele organizate în București sau în Ilfov.

Reporter: Ce le-ai spune copiilor talentați și părinților lor? Celor care nu cred în potențialul lor, în succesul lor.

andreas - andrei gabriel gheorgheAndreas: Copiilor le-aș spune să creadă în visul lor și să nu renunțe niciodată. Parintilor lor, le-aș spune sa creadă în copiii lor, să facă tot ce ține de ei pentru că nu poate exista satisfacție mai mare în viața unui om decât aceea de a-și vedea copilul reușind și, de asemenea, nu cred că ar exista regret mai mare decât acela ca că nu ți-ai susținut la timp propriul copil.  Și dacă nu vor fi întotdeauna pe locul I,  asta nu înseamna că nu există potential, ci că succesul se căștigă pas cu pas, cu muncă susținută.

Reporter: Ți-ai propus să ajungi la un nivel anume? Un anumit premiu sau o anumită scenă?

Andreas: Sigur, vreau să ajung tot mai sus. Îmi doresc să particip la festivaluri internationale, să câștig cât mai multe premii, dar cel mai mult îmi doresc, la acest nivel, să mă pot pregati în continuare pentru a ajunge artistul care să sustină concerte pe marile scene ale lumii.

Reporter: Cum crezi că vei putea ajunge să-ți împlinești acest vis?

Andreas: Prin multă muncă și o voință de fier. Când nu am putut merge la orele de canto, spre exemplu, făceam singur acasă repetiții din ceea ce am învățat de la profesorii pe care i-am avut. Sau dacă nu am putut cumpăra negative pentru piese, am cântat cu negative luate de pe internet.andreas - andrei gabriel gheorghe

Reporter: Care este premiul cel mai important din portofoliul tău actual?

Andreas: Marele trofeu junior pe care l-am câștigat anul acesta la Festivalul Star Melody. Trofee am mai multe, pentru categoriile de vârstă la care am participat, însa acesta este un trofeu pe tot festivalul. Și, dacă o pot include în ctegoria premii, mai este desigur și participarea la emisiunea-concurs Next Star de la Antena 1.

andreas - andrei gabriel gheorgheReporter: Ai avut și dezamăgiri?

Andreas: Da, dar am trecut repede peste ele. Cea mai mare dezamăgire a fost atunci când am fost invitat să particip la festivalul Sanremo junior și nu am putut merge.

Reporter: Povestește-ne o întâmplare din evoluția ta unde ai simțit că este greu, de netrecut dar care a avut final fericit.

andreas - andrei gabriel gheorgheAndreas: Cred că spectacolul “Vreau la opera!” când a trebuit să învăț “Nella fantasia” de Enio Moriconne. Era mult prea grea pentru un copil de vârsta mea și nimeni nu credea că voi reuși s-o cânt. Dar am reușit s-o învăt în câteva zile.

Reporter: Ce ai învățat din această întâmplare? Ce ai dus mai departe cu tine din trăirile acestei experiențe?

Andreas: Am învățat că trebuie să am îcredere în mine și să nu renunț niciodată, oricât ar fi de greu.

Reporter: Ce înseamnă pentru tine fericirea?

Andreas: Fericirea pentru mine este să pot să fac ceea ce-mi place. Sunt fericit când sunt pe scenă, sunt fericit să simt publicul, să-mi fac publicul să simtă, să traiască fericirea odată cu mine.

Reporter: Dar oamenii? Ce înseamnă pentru tine oamenii din imediata ta apropiere, ce înseamnă publicul tău? andreas - andrei gabriel gheorghe

Andreas: Oamenii?! Oamenii din jurul meu sunt minunați. Parintii mei, bunicii, profesorii, etc., toți mă susțin deopotrivă. Cât despre public, ce pot sa spun? Trăiesc muzical din aplauzele lor, din susținerea lor. Publicul este parte din cariera mea. Dacă nu ai susținerea publicului știi că ceva nu este în regulă. Dar, spre fericirea mea, a talentului meu, de fiecare dată am avut susținerea publicului.

Reporter: Au existat și persoane care ți-au spus că nu vei reuși? Ai simțit în cuvintele lor lipsa de încredere în ei înșiși sau ai simțit uneori și invidie sau răutate? Și ce le-ai spus acestor oameni?

Andreas: Nu am întâlnit până acum oameni care să-mi spună că nu voi reuși. Am fost apreciat întotdeauna pentru talentul meu.  Dar dacă mi s-ar spune vreodată, atunci as răspunde că pentru mine nu există “nu pot”. Când vrei să realizezi ceva cu adevarat, atunci faci tot posibilul ca acel lucru să se întample.

Reporter: Eu înțeleg din atitudinea ta că știi deja că ceea ce dăruiești, vei primi. Succesul tău se datorează și atitudinii tale de om care iubește necondiționat?

Andreas: Știti cum se spune: “altuia nu-i face, ce ție nu-ți place”. De aceea încerc să dau tot ce am mai bun din mine, așa mă simt eu confortabil. Și cred că cei din jur simt asta. Cred că iubirea necondiționată îi responsabilizează pe cei din jur la aceeași atitudine. Dar cred că dincolo de relațiile bune, dacă nu este talent și muncă… nu poate cineva să aibă succes. Rețeta succesului în muzică, după mine, este: talent, muncă multă, implicare, atitudine, perseverență. Și, ca la orice rețetă, atunci când un ingredient lipsește… iese altceva =D

Reporter: Cum e să-ți primești premiul?! Cum te simți?

Andreas: Sunt foarte fericit, desigur! Dar premiul nu contează întotdeauna, ci reacția publicului atunci când sunt pe scenă, aplauzele sunt cel mai important premiu pentru mine.

Reporter: Te-ai gândit că într-o zi vei fi o persoană importantă care va înmâna premii?

Andreas: Da! M-aș simți onorat! Însă știu că mai am mult de muncă până să ajung la acel nivel în cariera muzicală.

Reporter: Povestește-ne cum te-ai simți.

Andreas:  M-aș simți foarte onorat. Da, onorat!

Reporter: Care este cel mai mare vis al tău, nu neapărat legat de muzică – doar dacă ne poți dezvălui visul tău.

Andreas:  Nu pot sa nu mă leg de muzică, pentru că visul meu cel mai mare acesta este. În această direcție se duc toate eforturile mele și ale părinților mei.  

Reporter: Care este următorul concurs sau eveniment la care vei participa și cum te pregătești pentru acesta?

Andreas: Festivalul “Acorduri muzicale în țara Liliput”, din București (15 noiembrie). Am învățat o melodie nouă și, bineînteles, urmez pregatirea vocală de zi cu zi. Vă lansez o invitație cu această ocazie, dumneavoastră și cititorilor dumneavoastră.

Reporter: Cui îi mulțumești astăzi pentru succesul tău? Pentru cariera ta?

Andreas:  Lui Dumnezeu, în primul rând, pentru talentul pe care mi l-a dăruit. Apoi parinților mei care m-au încurajat întotdeauna să-mi urmez visul, să nu renunț niciodată. Ei mă susțin din toate puterile, atât material cât și moral. Și nu în ultimul rând, le multumesc profesorilor mei pentru tot ceea ce m-au învățat și mă învață în continuare.andreas - andrei gabriel gheorghe

Comentarii prin Facebook

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *