Intreprinderea socială – viitor pentru comunități defavorizate

tesmedia dana spirea 1Centrul Creștin de Reintegrare Socială Onisim Bistriţa a accesat un nou proiect finanţat cu bani europeniProiectul „Şi noi putem” se derulează în parteneriat cu Asociaţia In. Motion, SC Next Step Advertising SRL şi Grupul Social pentru Comunitate.

Bugetul proiectului este de 700.000 de euro.

Prin acest proiect, 80 de persoane care au părăsit timpuriu şcoala, vor fi calificate în trei meserii, 24 dintre acestea vor fi angajate în şase structuri de economie socială înfiinţate prin proiect.

Economia socială, prin posibilitatea creării de locuri de muncă şi a încurajării integrării pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, reprezintă un instrument flexibil şi durabil de creştere economică şi inovare socială, componentă socio-economică viabilă pentru consolidarea unui sistem social echitabil şi incluziv, necesar pentru asigurarea dezvoltării durabile în România.

În România, la nivelul regiunilor Nord Vest şi Sud Muntenia, marginalizarea socio-economică a persoanelor din grupurile vulnerabile rămâne o problemă:  34,3% din populaţia regiunii Nord Vest şi 43,1% din populaţia regiunii Sud Muntenia este expusă excluziunii socio-economice (mult peste rata Uniunii Europene de 24,1%), în timp ce rata deprivării materiale severe este de 23,9% în regiunea Nord Vest şi de 33,4% în regiunea Sud Muntenia, faţă de o medie europeană de 8,1%.

Lipsa accesului la educaţie este o cauză şi în acelasi timp un efect al marginalizării sociale. De asemenea, excluziunea socială ia forme multiple, transmiţându-se adeseori de la o generaţie la următoarea. Lipsa de acţiune a sistemului pentru a oferi soluţii pentru incluziunea socio-economică a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie generează un efect de perpetuare şi multiplicare a marginalizării sociale, crescând numărul de asistaţi sociali şi mărind presiunea economică asupra contribuabililor.

Iosif Pintican – Centrul Onisim:

Proiectul “Şi noi putem” se referă la faptul că putem folosi instrumentele economiei sociale aplicate în viaţa persoanelor cele mai vulnerabile. Grupul ţintă e format din persoane care nu au opt clase terminate. Sunt 80 de persoane care vor beneficia de cursuri de formare profesională în trei meserii:  şlefuitor metale, vopsitor industrial şi presator mase plastice, iar 24 de persoane vor fi angajate în şase firme create prin acest proiect din care patru în Bistriţa-Năsăud şi două în judeţul Giurgiu, judeţ partener al nostru în proiect. La Bistriţa vom înfiinţa un atelier de confecţii inox, atelier de confecţii fier forjat, atelier de montaj confecţii inox şi confecţii fier forjat, respectiv un atelier de vopsitorie în câmp electrostatic, iar în Giugiu vor fi centre de colectare şi presare deşeuri reciclabile. Deocamdată nu am recrutat beneficiarii. Probabil o parte vor fi cei care locuiesc în ramona marianCentrul Onisim şi care vor să aibă un nou start în viaţă, să înveţe meserii noi şi să-şi câştige existenţa.

Ramona Marian, manager de proiect: 

Potrivit statisticilor, rata abandonului şcolar în rândul copiilor care au părinţi cu nivel de educaţie scăzut este de 90%. Sunt nişte date care ne sperie foarte rău. Este clar că, în societatea românească există şi oameni cu mai puţine şanse, iar dacă putem să oferim şanse unor oameni care au părăsit timpuriu şcoala, fiindcă acesta este grupul vulnerabil căruia ne adresăm prin acest proiect, eu zic că e un lucru bun. Ce facem cu proiectul? Trasăm un drum pentru 80 de persoane din grupul vulnerabil, persoane care au părăsit timpuriu şcoala, prin informare şi formare profesională în trei meserii şi prin dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba română şi a competenţelor civice. Pentru că e un proiect de economie socială, creăm şi şase întreprinderi. Le înfiinţăm, le susţinem timp de 7 luni şi am gândit lucrurile în aşa fel încât după cele şapte luni să se susţină singure. În aceste întreprinderi creăm 24 de locuri de muncă pentru aceste persoane. Noi am fi vrut să-i angajăm pe toţi cei 80, însă finanţarea nu ne-a permis. Nu este limită de vârstă, dar vor fi probabil mai mulţi bărbaţi fiindcă meseriile sunt destinate mai mult lor.

La nivel de UE, intreprinderile sociale angajează peste 11 milioane de persoane, adică peste 6% din forța activă de muncă. În România nu avem încă statistici cu privire la impactul generat de intreprinderi sociale în economia națională. Însă, conform Atlasului Economiei Sociale (sept 2011, FDSC), în România există peste 25.000 organizații active în economia socială, cu venituri de 1.5 miliarde euro (din acestea, 18,5% sunt venituri din activități economice). În cadrul acestor intreprinderi sociale lucrează peste 163.000 persoane (3.3% din total angajati).

Încă avem nevoie de timp pentru a experimenta. Nu guvernul este cel care poate iniția schimbarea socială, aceasta este profund ancorată în comunitățile locale. Este adevărat, odată ce impactul este demonstrat, politicile publice pot stimula această schimbare.

Este necesar să se stabilească obiective clare pe termen mediu și lung, cum este acest proiect alCentrului de Reintegrare Socială Onisim Bistriţa, la nivelul comunităților locale și extinderea acestora prin inițiative parteneriale care să atragă membri și la care să adere cei reprezentați (poate fi un sistem pe baza de membri cotizatori, de exemplu, pentru a asigura sustenabilitatea muncii coaliției).

Și în perioada ce va urma, în cadrul POCU, Programul Operaţional Capital Uman, noul POSDRU, axa prioritară 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei, se prevede prioritatea de investiţii (v) 9.5. Promovarea antreprenoriatului social şi a integrării profesionale în întreprinderile sociale şi promovarea economiei sociale şi solidare pentru a facilita accesul la locuri de muncă.

FSE sprijină activ înființarea de întreprinderi sociale ca sursă de locuri de muncă, în special pentru grupurile de persoane care se confruntă cu diferite obstacole în calea angajării. Printre aceste grupuri se numără șomerii pe termen lung, persoanele cu dizabilități și membrii comunităților rurale.

tesmedia dana spirea 2

Comentarii prin Facebook

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *