Românii pleacă la muncă în străinătate, străinii vin să lucreze în România

In Spania, rata șomajului este foarte ridicată. în Portugalia se confruntă cu aceeași problemaă Și avem tot mai mulți specialiști pe zona de IT și telecomunicatii care vin să se angajeze in Romania. Costul vietii in Romania este mai scazut decat cel din vestul Europei“, explica Elena Antoneac, specialist in resurse umane. – sursa incont.ro

Strainii care vin in Romania din tarile scandinave sau Danemarca sunt cel mai bine platiti. Primesc, in medie, pe luna cate 1.500 de euro. Ii urmeaza olandezii, cu cate 1.300 de euro pe luna. Nemtii care vin sa lucreze la noi in tara primesc in medie cate 800 de euro pe luna, iar francezii, spaniolii sau portughezii, de la 600 la 650 de euro. In plus, pentru prima jumatate de an, strainii primesc un bonus de 30% din salariu, iar angajatorul le plateste chiria. – sursa incont.ro

Lloria Cecile are 50 de ani si a venit din Franta acum trei ani, impreuna cu sotul ei. Au investit intr-o pensiune, insa afacerea nu a mers, asa ca femeia s-a angajat intr-un call center. “In Franta sunt chiriasa, aici sunt proprietara. Viata din Franta este scumpa. O sticla de ulei costa 1,20 euro. Aici costa 3 lei“, spune ea. – sursa incont.rointegrare-piata-muncii1

În România asimetria informațională, rigiditatea structurală pe piața muncii și, în secundar abia, lipsa implicării la nivel individual, conduc către dorința de migrare a populației României către alte zone ale Europei.

Chiar dacă statisticile arată că 38% din populația țării a beneficiat de consiliere și informare în 2012, realitatea și necesitatea este creșterea procentului de conștientizare a consilierii în vederea integrării/reintegrării pe piața muncii.

Raportul de 1 la 4 tineri fără loc de muncă arată gradul de competitivitate economică într-o scădere covârșitoare, costuri enorme economice și sociale foarte greu de redresat.

Din datele ANOFM, referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaza agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă în vederea găsirii și ocupării unui loc de muncă, aceasta fiind de 75%. Somerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă 18%, iar cei cu studii universitare doar 7%. Măsurile propuse de ANOFM sunt legate de medierea încadrării în muncă pe perioadă nedeterminată și determinată; acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională; organizarea cursurilor de formare profesională; completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea șomajului; încadrarea șomerilor peste 45 de ani sau unici susținători ai familiilor monoparentale prin subvenționarea locului de muncă; stimularea mobilității forței de muncă (relocarea la o distanță de peste 50 km față de domiciliu, încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului); primă de încadrare pentru absolvenți; încadrarea persoanelor cu handicap, prin subvenționarea locului de muncă; consultanță pentru inițierea unei afaceri; burse de locuri de muncă s.a.

2014-2015 este o perioadă benefică, de posibilități reale pentru persoanele neocupate, a celor în căutarea unui loc de muncă, ca urmare a implementării unui număr mare de proiecte finanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investește în oameni!

La aproape 6 ani de când a bulversat vieţileRamona_marian europenilor, cea mai gravă criză economică din 1930 încoace este încă o realitate prezentă, căreia nu-i găsim antidoturile potrivite.   

La ora actuală, un procent de 24,8% din totalul populaţiei Uniunii Europene trăieşte sub pragul sărăciei. Aproape 10% din europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe şi nu îşi pot permite să cumpere produse sau servicii esenţiale pentru a duce o viaţă decentă. Părăsirea timpurie a şcolii este o “faţă” a monedei care creionează un viitor deloc liniştitor – din cei aproape 5,5 milioane de tineri europeni care renunţă la învăţământul obligatoriu, 40% sunt şomeri. Este un tablou economico-social inacceptabil în secolul al 21-lea.

În România, situaţia este şi mai gravă: un procent de 41,7% din total populaţie este ameninţat de sărăcie, iar 29,9% se confruntă cu lipsuri materiale severe. Procentul persoanelor care nu au loc de muncă, dar nici nu sunt cuprinse în vreo formă educaţională este de 16,5% din categoria 15-64 de ani, iar rata părăsirii timpurii a şcolii este de 17,4%, cu mult peste media UE de 13,5% şi peste obiectivul naţional de 11,3 %. Circa 20% din tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani se află în situaţie de inactivitate, adică nu figurează ca şomeri şi nu sunt vizaţi de politicile active. Peste 35% din românii înregistraţi ca şomeri nu au lucrat niciodată, procent completat de cel al şomerilor care nu au lucrat de cel puţin 8 ani (367.017 persoane, reprezentand peste 50% din şomerii înregistraţi în România). Tinerii reprezintă 27% din toţi şomerii din România.

În mediul rural, realitatea este şi mai dramatică – aproximativ 28% din tineri au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ, ceea ce afectează capacitatatea lor de a se integra pe piaţa muncii. Lipsa experienţei este dublată în acest caz de o lipsă de pregătire consistentă, ceea ce reduce simţitor şansele lor  de a-şi găsi locuri de muncă decente. Riscul de sărăcie al copiilor care au părinţi cu studii primare este de aproape 90%. În plus, doar 33,9% din totalul populaţiei ocupate în mediul rural activează în sectoarele nonagricole, iar o mare parte sunt ocupaţi în agricultura de subzistență. Provocarea principal pentru țara noastră o reprezintă tranziția populației ocupate în agricultură către sectoarele nonagricole.  

ne spune Ramona Marian – Expert consiliere profesională și mediere pe piața muncii.

 

 

Comentarii prin Facebook

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *