Moralitate versus integritate

grijiCând eșuez în a fi intergă, mă invalidez. “Sunt în neregulă. Cine este vinovat? Eu sunt… victima!!”
“Sunt rău când nu imi țin cuvântul/Sunt bun când îl țin”

Motivul este că suprapunem MORALITATE peste INTEGRITATE…
Starea de a fi întreg și complet?.. Să-ți onorezi cuvântul!

Când scoți moralitatea din ecuație, integritatea este o viață care funcționează. Este funcționalitate absolută!

Cănd un domeniu din viață nu funcționează… acolo este lipsă de integritate…

Integritatea și cele trei nivele ale ei:
1. Să-ți ții promisiunile și acordurile (să faci ce spui că faci, atunci cînd ai spus că faci, așa cum ai spus că faci);
2. Să fii adevărat/fidel principiilor/valorilor tale. Să le onorezi!
3. Să-ți onorezi cuvântul ca pe tine însuți..
——– toate… merg numai împreună —————-

mastiDacă-ți plângi de milă… înseamnă că nu-ți cunoști principiile. Când îmi cunosc principiile și valorile… SUNT ANCORAT ÎN PĂMÂNT!!!

Oamenii… au acces la potențialul din viața lor. Acolo unde nu aplici tot potențialul… nu este așa că dai vina pe altcineva???!!!!

Bai!!! Ce mă oprește pe mine să fac viața extraordinară???!!! X? Y? Z? Sau… povestea mea imaginară despre… X, Y si/sau Z?!! (unde x, y, z… sunt oameni, lucruri, fapte sau trăiri).

“Nu-i spun asta că… să nu se supere” – și când spui… descoperi bucurie..
“Nu plec de la jobul ăsta că… dacă nu găsesc ceva mai bun.”
“Nu îl părăsesc că… dacă nu mai găsesc altul.”

Frica este de două tipuri:
1. AUTENTICĂ – Când o mașină scăpata de sub control… vine spre tine. Fug sau.. mor. E o frică reală, autentică;
2. NEAUTENTICĂ – Mi-e frică să nu mă părăsească, mi-e frică de ziua de mâine, mi-e frică să afle părinții că am luat o notă mică, mi-e frică să vorbesc în public, etc, etc, etc

Pentru a vorbi de funcționalitate.. trebuie mai întâi să distingem domeniile din viața noastră care nu funcționează. Ce nu funcționează in viața mea??!!

griji2– Relațiile? “Nu i-am spus de la început, ca să nu se supere”, “Nu aveam chef să ies și… am găsit o scuză”, “Mi-aș fi dorit să fac lucrul ăla dar.. el avea mai mult de câștigat din asta”, “Aș fi vrut să-i spun părerea mea dar.. mai bine tac”…. … …

– Cariera? “Dincolo aș avea salariul mai mare dar aici am și mașină”, “Nu este momentul potrivit”, “Nu pot cere o mărire de salariu chiar dacă mi-au dat sarcini noi, dacă mă dau afară?”, “Am terminat facultatea asta cu 10 dar… ce știu eu să fac?!”… … …

– Finante? … … … (fă-ti tu o listă cu scuzele tale);

– Spiritualitate și credință? … … …

– Dezvoltare personală? (cumva… nu ai timp să citești??)

Indiferent de povești, sursa de nefuncționalitate este încălcarea unui acord. Cu tine!

Ma întorc la domenii (acolo unde vreau să schimb sau să îmbunătîțesc ceva), “curăț” tot, mă uit unde mi-am încălcat cuvântul și încep să pun în existență promisiunile făcute și nerespectate.

“Nu i-am spus de la început, ca să nu se supere” – Spune-i acum!

“Nu aveam chef să ies și… am găsit o scuză” – Suna-l și împărtășește-i: “Nu aveam chef să ies și… am găsit o scuză.. :( .. Iartă-mă, am făcut asta de teamă că te voi supăra!”

“Mi-aș fi dorit să fac lucrul ăla dar.. el avea mai mult de câștigat din asta” – “Iartă-mă, te rog,  că te-am judecat și că nu am avut puterea să-ți spun atunci dar.. nu am intrat în proiectul acela pentru ca nu am considerat onest felul în care ai partajat sarcinile și beneficiile”. Și-țiva răspunde: “Îmi pare rău că nu ai spus atunci dar îți mulțumesc pentru feeadbeack, probabil că asta am facut ți cu ceilalți de nu au acceptat.”

“Aș fi vrut să-i spun părerea mea dar.. mai bine tac” – Amintește-ți că nu există artă fără critic de artă și că… părerea ta putea contribui major. Poți să-ți asumi asta?

Cuvântul meu nu va crea și nu va genera viață pentru că nu mi-am ținut acordurile. Dacă eu nu-mi țin promisiunile.. nu pot să ascult la promisiunile altora. Adevărata problemă cu încălcarea promisiunilor este CE se întâmplă după încălcare promisiunii: complic prin justificare, minciună, validare… De câte ori ne încălcăm o promisiune, peste noi pică toată greutatea celorlalte acorduri încălcate. Ce să fac?! Renunț la poveste, împărtășesc, curăț gunoiul. Îmi asum responsabilitatea de a curăța gunoiul. Oamenii sunt absenți la viață pentru că ascund prea mult gunoi.

1379790_474508275999758_671796952_nNu am imaginație, nu știu cum o să fie dar știu că am putere. E necesar să-mi iau un angajament ferm pentru viața mea. Desigur… doar dacă m-am privit în oglindă și am putut să-mi recunosc că NIMENI și NIMIC nu este responsabil pentru viața mea, pentru felul în care decurge ea de la punctul A (unde m-am născut), până la punctul B (unde voi muri indiferent de cum mi-am croit drumul prin viață).

Să fiu fericită este responsabilitatea mea. Am scăpat de povara că nu sunt femeia ideală. Am văzut că sunt cum sunt și.. NU sunt cum NU sunt și că ideal nu înseamnă nimic. Că unii oameni mă iubesc fix așa cum sunt iar alții critică fix ceea ce cei de dinainte iubesc…

Tot ce doresc pentru mine ți pentru viața mea… este posibil prin PARTICIPAREA MEA.

fericire

Comentarii prin Facebook

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *