EXCLUSIV! Andrei Roșu: ”Toți oamenii care și-au văzut visul împlinit s-au trezit devreme”

Andrei Roșu este unul dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți sportivi din România, care reușește să-i motiveze până și pe cei mai avizi fani ai berii și canapelei să se ridice și să iasă la alergat, indiferent de vreme. A vrut să fie un model pentru copiii lui și a reușit. Iar rețeta este una simplă, spune el. Visează, planifică și acționează. Și, cel mai important: se trezește întotdeauna devreme, alergând în fiecare dimineață de la 5:00. După ce și-a depășit limitele participând la maratoane și ultramaratoane, acum se antrenează pentru Double Iron Florida, care va avea loc în 1-2 martie, unde va înota 7,6 km, va pedala 360 de km și va alerga peste 84 de km. Recent, a intrat în Cartea Recordurilor pentru performanța de a alerga ”7 ultramaratoane pe 7 continente”. Despre toate acestea Andrei Roșu vorbește într-un interviu acordat în exclusivitate pentru TesMedia.ro. 

Reporter: Ce este Double Iron Florida la care vei participa peste două luni?

Andrei Roșu: Prin anii 80, pușcașii marini din Hawai au inventat o competiție. Li se părea că maratonul, simplul maraton de 42 de km era o competiție prea simplă pentru ei și au inventat un triatlon pe distanța de 3,8 km înotat, apoi 180 de km de pedalat și la final un maraton, limita fiind de 17 ore. Competiția s-a numit Iron Man și de la an la an a atras tot mai mulți participanți. În prezent sunt zeci de mii, sute de mii de oameni care participă la astfel de concursuri. La un moment dat, cei care au terminat astfel de competiții au spus că e cam puțin Iron Man și au apărut pentru ei competiții mai lungi. Double Iron este un ultratriatlon care are distanța dublă decât ce am menționat anterior la Iron Man, respectiv 7,6 km de înot, 360 de km de pedalat și un dublu maraton, 84,4 km.

Reporter: Cât este limita de timp?

Andrei Roșu: 36 de ore.

Reporter: Cum te antrenezi pentru această competiție?

Andrei Roșu: Având în vedere că lucrez și am familie, iar timpul dedicat antrenamentelor este același ca și acum un an sau doi, când mă antrenam doar pentru maraton, am învățat să mă antrenez ceva mai ”deștept”: adică să obțin maxim de la fiecare antrenament și mă antrenez în fiecare zi de la 5:00 la 7:30 dimineața. Nu mă antrenez decât dimineața, niciodată seara.

Reporter: De ce numai dimineața?

Andrei Roșu: Pentru că în momentul în care am făcut niște schimbări în viața mea acum trei ani, constatam că petreceam puțin timp cu familia, petreceam mult timp la serviciu – de multe ori stăteam peste program – și n-am vrut să înlocuiesc statul peste program la serviciu cu antrenamentele. Am zis să mă trezesc mai devreme, că înainte mă trezeam la 7:30 – 8:00 și să înlocuiesc două-trei ore de somn cu antrenamentele.

Reporter: Și la cât te culci?

Andrei Roșu: Mă pun în pat mai devreme. De fapt asta este și marea provocare, să reușesc să ajung în pat la 21:30-22:00, odată cu copiii. Am doi copii și de multe ori mai spun și ei povești, adorm înainte, dar e ok. Dorm același număr de ore ca înainte, numai că am mutat intervalul de somn. Nu mă uit la televizor seara, că oricum e inutil. Mă și culc cu un alt tonus, nu mai mănânc înainte de culcare. Neuitându-mă la televizor nu mai sunt încărcat cu emoții negative de genul frustrare, mânie.

Reporter: La ce alte competiții intenționezi să participi anul acesta?

Andrei Roșu: Dacă până acum un an de zile aveam și câte 20 de competiții pe an, o dată la două săptămâni sau chiar săptămânal, m-am decis să am mai puține dar mai dificile. Până la urmă, motivul pentru care particip la competiții este să fiu suficient de motivat pentru a mă antrena. Riscul este, după un an, doi, trei de renunțat la canapea, să te întorci la ea. Îți spui ”ok, am dovedit că pot, am alergat niște maratoane, ultramaratoane, am terminat un Iron Man”… Sunt foarte mulți oameni care spun că ”fac un Iron Man, după care îmi arunc bicicleta, o las pe balcon sau o vând”, ceea ce nu e în interesul meu. Dorința mea e de a fi activ toată viața, de a putea să mă joc cu copiii, să fiu un părinte activ, un bunic activ, poate și un străbunic activ și pentru asta e nevoie de a-ți încorpora în stilul de viață obiceiuri sănătoase precum antrenamentele.

Reporter: Cum a început aventura?

Andrei Roșu: E momentul pe care mereu îmi face plăcere să-l spun, pentru că s-a produs o schimbare în viața mea. A fost un cumul de factori, câteva evenimente în viața mea care s-au întâmplat într-o perioadă foarte scurtă, în 2009, prin toamnă. În primul rând, fiul meu care avea un an, un an și jumătate pe atunci începuse să mă imite și mă imita din ce în ce mai des, inclusiv cu statul pe canapea și butonatul la telecomandă. Mi-am dat seama că n-o să am pretenția să-i cer lui să mănânce sănătos și să aibă un stil de viață activ dacă eu stau pe canapea, beau bere și mănânc toate porcăriile. În general, copiii fac ce văd în casă. În plus, cu cât voi fi eu mai activ și dornic de a ieși din casă, cu atât va dori și el să facă lucrul acesta. Dacă noi nu ieșim din casă, indiferent de vreme, în general avem tendința de a-i marginaliza, de a-i pune în fața unui calculator, ceea ce nu știu dacă e neapărat bine. Și atunci nu mai condiționăm ieșitul la aer în funcție de vreme, pentru că mă gândesc că dacă cei din Marea Britanie și-ar condiționa ieșitul la aer de vreme, n-ar mai ieși niciodată. Că nu este vreme rea, ci numai îmbrăcăminte neadecvată, spune o vorbă populară.

Acesta a fost unul dintre evenimente, după care am simțit că-s destul de dezorganizat în viața personală și la birou, ceea ce însemna, cel puțin în viața profesională, lipsă de productivitate. Și am făcut un curs de time-management și am decis să și aplic ceea ce învățasem. Mersesem la multe cursuri de time-management, dar în general ai un impuls foarte mare de a schimba lucrurile în după-amiaza cursului sau a doua zi, după care revii la ale tale și dacă nu aplici, la revedere.

Reporter: Tu le-ai aplicat dintr-o dată sau pe parcurs?

Andrei Roșu: Cursul a durat două zile și după prima zi am rămas peste program să-mi fac curățenie în foldere, pe birou. Am stat până la trei dimineața, dar a meritat. Știam că dacă nu fac schimbări atunci, n-o să mai fac. Avantajul de a lucra într-o corporație sau într-o companie multinațională este că ai acces la foarte multe cursuri, dacă-ți dorești, cursuri de dezvoltare personală și dacă aplici ce înveți acolo, ai numai de câștigat. Și la birou și acasă.

Reporter: Concluzia ar fi că alergatul se împacă foarte bine cu locul de muncă…

Andrei Roșu: Da, din mai multe motive. În primul rând, ai un mai bun tonus psihic și fizic, începi ziua cu un nivel de energie pe care n-ai cum să-l atingi dacă nu practici mișcare dimineața, ai suficientă energie încât să termini în prima parte a zilei tot ceea ce este important și contează. Nu am mai avut o răceală sau o durere de cap de ani de zile. Sau dacă am avut o răceală, m-a ținut o zi, iar acum trei-patru ani răceam lună de lună.

Reporter: Vorbeai de alimentație… Ce s-a schimbat la ea de când ai început antrenamentele?

Andrei Roșu: Nu aveam o alimentație dezastruoasă. Pe o scară de 1 la 10, unde 10 ar fi o alimentație perfectă și 1 una nenorocită, undeva pe la șase sau șapte, dar pe termen lung nu m-ar fi ajutat. Și alergând, avantajul este că corpul începe să-ți ceară anumite lucruri, nu am făcut schimbări în mod conștient de la început, au venit treptat și a fost o adaptare a corpului la noile schimbări. Am dat jos și 10 kilograme, fără a-mi propune asta, practic, am ajuns la greutatea optimă, fiindcă de aici nici nu mai cresc, nici nu mai scad, iar corpul s-a stabilizat acolo unde trebuie. Iar dieta e simplă. În momentul în care ai o pasiune și faci lucrurile cu bucurie într-o arie a vieții, începi să te și documentezi, să cauți foarte multe informații din aria respectivă, întâlnești oameni cu pasiuni comune și de acolo rezultă lucruri bune.

Reporter: Care sunt avantajele alergării, testate pe pielea ta?

Andrei Roșu: Sunt foarte multe. În afară de nivelul de energie care clar e foarte mare, ai o altă abordare a vieții. În momentul în care alergarea este corelată cu anumite obiective, ca de exemplu participarea la competiții pe care reușești să le termini, îți dau senzația că poți realiza orice. Nu numai în zona de alergare, ci și în plan personal sau profesional. Știi că ai atins obiective, ai lucrat pentru ele, ai muncit, te-ai antrenat și le atingi, principiul care te-a dus la realizarea obiectivului poate fi exportat în orice domeniu. Nu sunt alți pași, este aceeași consecvență, le împarți în proiecte mai mici și asta este. Nu întâmplător mai multe firme din străinătate recrutează din rândul maratoniștilor sau a sportivilor. Iată un alt avantaj, ți se creează o disciplină mentală, o organizare.

Reporter: Cât de greu este să fii sportiv în România? Mă refer la faptul că ai participat la foarte multe competiții, dar fiecare are nevoie de bani.

Andrei Roșu: Din fericire, nu trăiesc din asta. Pentru mine a rămas și va fi un hobby. Din fericire, lucrând într-o companie multinațională, deschisă propunerilor venite de la angajați, am găsit înțelegere și am primit și sprijin. Cam 70% din proiecte au fost sprijinite de compania în care lucrez. Am fost sprijinit și de alte companii. Dar până la urmă, în momentul în care ai o pasiune foarte mare, începi să ai în creier o singură întrebare: ”Cum pot să fac asta?” și vei fi îndreptat în direcția dorită, vei căuta modalități de a-ți duce la bun sfârșit visul. Cred că îți creezi contextul potrivit dacă ești pasionat de ceva. Și asta se vede în orice branșă, și-n a voastră.

Reporter: Pe timp de iarnă antrenamentul este la fel ca cel din timpul verii? Spui că te trezești la cinci dimineața și alergi. E la fel în fiecare zi, indiferent de anotimp?

Andrei Roșu: Da, e la fel. Doar că iarna nu văd lumina până la terminarea antrenamentului. Orice pauză se simte. Dacă faci o săptămână, o lună, nu o iei de la zero, dar te duce destul de mult înapoi. Și atunci sunt suficient de stimulat de a mă antrena zilnic.

Reporter: Pe unde alergi?

Andrei Roșu: Alergările lungi de la finalul săptămânii le programez să aibă loc în afara orașului. Pot merege la munte, la Brașov, alerg cu verișorii mei, iar în București am un circuit de vreo 13 km. Eu stau în Piața Victoriei și circuitul include Piața Victoriei, Kisseleff, Piața Presei Libere, Aeroportul Băneasa, vin înapoi pe Caramfil, pe lângă locul meu de muncă și apoi Piața Charles de Gaulle, Piața Victoriei și acasă. Iar înotul, am o piscină destul de aproape la vreo cinci minute de mers cu mașina care se deschide la șase, iar bicicletă iarna fac in-door. Dacă temperatura crește și nu e gheață pe șosea, se poate și iarna.

Reporter: Care a fost cel mai greu concurs pentru tine?

Andrei Roșu: Un concurs poate fi foarte dificil dacă nu-l pregătești, dacă-l tratezi superficial, chiar dacă nu e Polul Nord, Sahara, Antarctica. Și în cazul unui maraton de oraș, dacă-l desconsideri, s-ar putea să ai surprize mari și nu tocmai plăcute. Singurul de care îmi amintesc că mi-am pus sub semnul întrebării capacitatea de a-l termina a fost în Canada, din cauza condițiilor meteo. Era umiditate foarte mare, 96%, temperatură foarte ridicată, 35 de grade, ceea ce însemna un grad de confort termic la 70-75 de grade Celsius. Și a fost foarte, foarte dificil. Am alergat și în Sahara, dar acolo nefiind atât de umed, nu simți căldura, chiar dacă erau peste 50 de grade, nu se simte ca la umiditate. Deci umiditatea îngreunează cel mai mult alergarea. Eu sunt pasionat de alergarea la temperaturi joase, după câteva minute de alergare în frig mă simt perfect.

Reporter: Într-una dintre postările de pe blogul tău vorbeai de cărți motivaționale și audiobook-uri. Cât de importante sunt pentru tine? E nevoie de ele?

Andrei Roșu: Nu sunt numai cărți motivaționale, ci sunt și cărți inspiraționale. De asemenea, citesc despre oameni care au reușit în domeniul lor, nu neapăratr sport. Și am văzut că principiul e cam același, indiferent de domeniu. Trebuie să ai o viziune, să te vezi în alt context peste câțiva ani făcând altceva, devenind altcineva, după care îți faci un plan foarte bun și te ții de planul acela cu consecvență. Ce am mai observat, un lucru comun la toți oamenii care au reușit să-și vadă visul împlinit, toți s-au trezit devreme. Nu am văzut nici un om de succes care să spună că se trezea la 12, mai stătea până la 14 în pat și a reușit să realizeze ceva. Cred că e principalul sfat pe care l-aș da dacă mi l-ar cere cineva, copiilor mei asta îmi doresc să le imprim, puterea și ambiția de a te trezi devreme. Și totul începe să te culci devreme, asta e important.

Chiar am făcut niște teste, având un ceas care măsoară pulsul. Am măsurat pulsul, pe parcursul mai multor nopți la rând, în diverse situații: culcându-mă la 21:00, la 23:00, la o oră după ce am mâncat, la trei ore după ce am mâncat și diferențele sunt foarte mari. Am avut niște mari revelații. Somnul trebuie să fie de calitate.

Cărțile sunt foarte importante pentru un om, pentru că îți validează toate eforturile pe care le faci și vezi dacă direcția ta e bună. Până la urmă și creierul trebuie ținut interactiv, afli lucruri noi și, oricât de mult ai alerga, ai nevoie de o bulă motivațională, să-ți mai dea un impuls.

Comentarii prin Facebook

Comentarii

One Response to EXCLUSIV! Andrei Roșu: ”Toți oamenii care și-au văzut visul împlinit s-au trezit devreme”

  1. Pingback: Al paisprezecelea | Anamaria Nedelcoff

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *